Natur.ro - tel. 0765-641758

Flavonoidele din componenţa fibrelor Flavin7, favorizează metabolismul colagenului în organism şi întăresc pereţii vasculari, împiedicând astfel formarea de trombusuri. Îmbunătăţesc metabolismul vitaminei E şi asigură protecţie împotriva acţiunii substanţelor cancerigene.
Rolul fibrelor în alimentaţie:
Frecvenţa maladiilor derivate din alimentaţia iraţională şi modul de viaţă necorespunzător a crescut considerabil în întreaga lume.
Importanţa calităţii alimentaţiei ca şi condiţie a menţinerii stării de sănătate este cunoscută de mai mult de jumătate de secol.

Cele mai însemnate surse de energie sunt proteinele, lipidele şi glucidele, care în sine nu sunt suficiente pentru funcţionarea armonioasă şi echilibrată a organismului. Un rol important în menţinerea stării de sănătate a organismului îl joacă vitaminele, sărurile minerale şi fibrele alimentare. O alimentaţie săracă în fibre predispune la apariţia a numeroase maladii.Lipsa fibrelor din alimentaţie este considerată un factor de risc primordial în apariţia tumorilor la nivelul colonului.
O alimentaţie bogată în fibre reduce posibilitatea formării de agenţi carcinogeni în urma activităţii bacteriilor din flora intestinală, respectiv scade intensitatea acţiunii acestor substanţe asupra pereţilor intestinali. În prevenirea obezităţii fibrele alimentare joacă un rol important în împiedicarea fiziologică a valorificării energiei. Într-o dietă săracă în fibre acest proces nu are loc.
Sunt considerate fibre alimentare toate acele componente ale celulei vegetale, care rezistă la acţiunea hidrolitică a enzimelor organismului uman, astfel încât acestea nu le pot degrada în unităţile componente, cu structură simplă, capabile de a fi absorbite.
Exită două categorii de fibre: solubile şi insolubile. Fibrele au un rol important în scăderea nivelului de colesterol din sânge. Prin scăderea timpului de tranzit intestinal  adică a duratei trecerii bolului fecal prin intestine  fibrele împiedică apariţia constipaţiei.
Ca şi exemple de fibre insolubile putem enumera: celuloza, hemiceluloza şi lignina, care se găsesc în seminţele oleaginoase, păstăi şi cereale.
Datorită proprietăţilor fizico-chimice, fibrele alimentare măresc considerabil volumul conţinutului intestinal, scad durata tranzitului: în consecinţă substanţele nocive sunt mai rapid eliminate din organism.
Fibrele cresc, de asemenea şi cantitatea conţinutului intestinal, defavorizând apariţia constipaţiei. Ambele tipuri de fibre alimentare acţionează la nivelul intestinului subţire, încetinind procesul de absorbţie a materiilor nutritive.
Acest fenomen este deosebit de favorabil  de exemplu în cazul diabetului  deoarece o dată cu încetinirea procesului de absorbţie, scade şi aşa-numitul index glicemic, nivelul glicemiei sanguine este stabilizat, variaţiile de concentraţie fiind mai puţin frecvente.